conan exiles robert e howard
Robert E. Howard și Conan Barbarul – Coloși ai literaturii
În mai 7, 2018 | 0 Comentarii

Ca în cazul tuturor scriitorilor cărora nu le-a fost dat să trăiască și să creeze decât într-un interval scurt de timp, rămâne un semn mare de întrebare și în ceea ce-l privește pe Robert E. Howard. A plecat dintre noi — după cum el însuși a hotărât — chiar când începea să întrevadă succesul scrierilor sale. În toiul Marii crize economice, povestirile sale despre un barbar de neînvins, sfidând constrângerile sociale, mânuindu-și cu măiestrie uriașa sabie, doborându-și vrăjmașii și salvând domnițe despuiate, au devenit o evadare pentru omul apăsat de griji, o defulare necesară și binevenită. Pentru autor nu a fost însă suficient.

robert e howard conan barbarul

Howard s-a împușcat în cap la vârsta de treizeci de ani, iar statutul său de colos s-a construit de-a lungul deceniilor care au urmat, lăsându-ne doar să ne întrebăm ce operă ar fi putut lăsa în spate dacă ar fi mai trăit măcar încă pe atât. Alți coloși precum J.R.R. Tolkien sau George R.R. Martin i-au recunoscut opera ca sursă de inspirație, o operă împrăștiată în reviste falimentare și de prost renume, o operă pentru care a primit puțină recunoaștere de-a lungul vieții, fără succes financiar și, cu atât mai dureros, fără succes critic. 

Howard a avut o carieră literară prea scurtă, iar scrisul său a variat de la o povestire la alta, de la un simplism modern, concentrat pe acțiune, la o broderie de epitete și arhaisme, ca urmare a autodidacticismului său și a numărului mare de refuzuri din partea editorilor. Încă din copilărie, Howard s-a dovedit a fi o persoană a paradoxurilor, împărțindu-și timpul între bibliotecă și recitaluri de poezie pe de o parte, țarcul vitelor, câmpurile petroliere, sala de forță și ringul de box pe de alta.

Trăind într-o familie disfuncțională, împărțit între dragostea pentru literatură și aversiunea față de școală ca instituție autoritară, Howard a fost un copil eidetic, cu o memorie vizuală ieșită din comun și capacitatea de a reproduce paragrafe întregi după o singură lectură. Expus la violențe de tot soiul, micul Robert a trebuit să își găsească permanent refugii. Duelurile cu pistoale, linșările publice și raidurile amerindienilor și-au lăsat amprenta în proza sa.

Supus muncii fizice, risipându-se în slujbe prost plătite care-i ocupau timpul din zori până la căderea nopții — printre care și aceea de vânzător ambulant de tortilli —, resimțind un permanent disconfort financiar, suportând cu greu hoardele de oameni care invadau orășelul său natal, sperând să se îmbogățească din petrol, și-a risipit frustrările în literatură și în box.

Pasionat de istorie, însă neavând acces la suficiente cărți care să-i ostoiască setea de cunoaștere și care să-i servească drept bibliografie, tânărul Howard a optat pentru o pseudo-istorie, amestecând cunoștințele sale cu deducții și închipuiri, dând astfel naștere unor tărâmuri fantastice, înrădăcinate deopotrivă în realitate și în mit. 

conan barbarul o vrajitoare se va naste robert e howard

Deși încă din copilărie a visat să devină scriitor, cariera sa literară s-a întins doar pe vreo șapte ani. Influențat de London, Kipling, Bulfinch, Chesterton și Lovecraft, a publicat în reviste, jurnale și ziare scrieri care aparțineau mai multor genuri și subgenuri literare, de la poezie la epistole, glisând spre pulp fiction — urmașul așa-numitelor penny dreadfuls sau dime novels —,excelând în proză weird și devenind părintele subgenului sword and sorcery.

Deși în 1934, cu doi ani înainte de moartea sa timpurie, un roman avându-l ca protagonist pe Conan Barbarul a fost luat în calcul de editori, succesul real al lui Howard a venit post-mortem. Primul roman semnat de Howard a apărut în Marea Britanie la un an după moartea autorului, fiind urmat în S.U.A. de o colecție de povestiri. Abia în 1950, romanul „Conan Cuceritorul” (a.k.a. „The Hour of the Dragon”) a văzut lumina tiparului. În deceniile următoare, interesul pentru scrierile sale a sporit, înregistrând două boom-uri în anii ’80 și ’90.

Considerat părintele subgenului sword and sorcery, Howard este creatorul unor personaje precum Kull (predecesorul lui Conan), propriu-zisul Conan Barbarul, Red Sonya (prototip pentru mai cunoscuta Red Sonja a benzilor desenate) și Solomon Kane. Dintre acestea, Conan nu doar că i-a adus succesul (apărând în șaptesprezece povestiri publicate în decurs de numai trei ani), ci a fost comparat ca influență cu alte personaje celebre precum Tarzan, Dracula, Sherlock Holmes sau James Bond.

Recunosc că un Conan dintr-o ilustrație de Boris Vallejo mi-a servit ca inspirație pentru uriașul Brog din trilogia „Regele lupilor”. Prin urmare, ne putem face o idee despre colosala influență a lui Howard în diverse medii dacă, la aproape șapte decenii după moarte sa, o ilustrație inspirată de scrierile sale servește ca model pentru un personaj creat în România veacului al XXI-lea.

La Editura Crux, au apărut până acum două volume, „Conan Barbarul: O vrăjitoare se va naște” (traducere: Andreea Sterea) și „Conan Barbarul: Misterul fântânii blestemate” (traducere: Cristina Ivan), datând din anii ’33-’34, ambele, deși de scurtă intindere, dense — lumi în sine —  făcând cinste stilului lui Howard. Pentru toamna acestui an, se prefigurează apariția unui nou volum, „ Conan Barbarul: Turnul elefantului”, în traducerea subsemnatului.

Sfâșie pielea civilizației și vei găsi maimuța primordială care rage, având mâinile însângerate.

(Robert E. Howard)

Ca să sărbătorim cum se cuvine lansarea jocului Conan Exiles, vă oferim cele două nuvele care îl au protagonist pe Conan Barbarul semnate de Robert E. Howard cu reducere până la sfârșitul săptămânii. Ca de obicei, transportul este gratuit!

                                               

Scrie un răspuns