inima dragonului crux publishing
Interviu: Inima Dragonului în 10 întrebări (Mircea Țara)
În martie 28, 2017 | 0 Comentarii

Iată și partea a doua a interviului pe care eu și Millie i l-am luat lui Mircea Țara. Dacă la început v-am oferit posibilitatea de a-l cunoaște mai bine pe Mircea, da data aceasta îl vom descoase cu privire la romanul său de debut.

Volumul high fantasy Inima Dragonului va fi lansat sâmbătă, 1 aprilie, la târgul de carte Final Frontier, în prezența invitatului nostru special, Dragoș C. Butuzea. Evenimentul poartă numele Realism în lumi imaginare și va fi moderat de scriitorul Șerban Andrei Mazilu. Vreți să aflați mai multe despre roman? Hai să vedem ce are Mircea de spus…

Crux Publishing: Care este personajul din Inima Dragonului în care te regăsești cel mai mult? De ce?

Mircea Țara: Oare e prea evident dacă spun Lied? Un motiv ar fi faptul că pe cât de deștept se crede, pe atât de neatent la detalii este. Iar asta îl/mă costă mult.

Inima Dragonului Lied

CP: La ce personaj ai lucrat mai cu drag și care ți-a dat cele mai mari bătai de cap?

MȚ: Personajul meu preferat din toată cartea este Ghinna. E înțeleaptă, încăpățânată, are ticuri, e morocănoasă și are și un trecut interesant, dar fără doar și poate e bună la inimă. În schimb, cred că nu am reușit să o creionez suficient de bine pe Mira. Dar sper să rectific această scăpare în următoarele balade.

mira inima dragonului mircea tara

CP: Acțiunea din romanul Inima Dragonului este plasată în Cetatea Zăpezilor. Are iarna o semnificație aparte pentru tine?

MȚ: Imaginează-ți următoarele: început de decembrie, ploios, mohorât. Mizerie și gunoaie răsfirate pe stradă, bălți, noroi. Te trezești dimineața și ieși din casă pentru a merge la școală. Încă e noapte. Te izbește un aer rece, tare, curat, cu miros de iarnă. Nici nu trebuie să fi văzut zăpada ca să știi că a nins. Iar apoi, când ai pășit afară din casa scării, totul înaintea ochilor e alb-sclipitor. Un strat de douăzeci de centimetri acoperă totul. Ești într-o altă lume. E ca și când ai fi pășit în Narnia. E magie pură. Aștept și iubesc iarna doar pentru sentimentul acesta. Poate are ceva de-a face și cu faptul că sunt născut în mijlocul iernii.

CP: Care a fost scânteia care a dat naștere universului din Inima Dragonului?

MȚ: Au fost două. Prima: o hartă imensă a unei lumi fantastice, creată de prietenul meu Olimpiu, când încă locuiam la Baia Mare. Când am văzut-o i-am cerut-o și mi-am copiat-o. Apoi, la un an sau doi după aceea, la Arad, eram într-o seară cu Gabi (ilustratorul care a realizat și coperta) și, în timp ce ne plângeam de cât de mult aveam de lucru în agenție și cum clienții nu înțeleg ce înseamnă craftul și arta și că făceam numai lucruri lipsite de valoare, pliante ce găseau coșul de gunoi cu o viteză mai mare decât cea a luminii, dintr-un gând în altul am ajuns să ne întrebăm cum ar fi dacă ar exista un oraș înțesat de artiști, o societate care să aprecieze valoarea artistică și să se ghideze după principii estetice. De aici nu au mai fost mulți pași până când am ajuns în Nisal – pe care l-am reperat imediat pe harta Nlithiei, hartă care probabil va apărea în următoarea carte. Bineînțeles, nici măcar un oraș al artelor nu este perfect, așa cum va afla Lied în Inima Dragonului.

CP: În general, dragonii sunt percepuți ca fiind creaturi cumplite de care trebuie să ne ferim și care trebuie ucise mai devreme sau mai târziu, fie în jocuri, cărți, filme sau mai ales în folclor. Ce te-a determinat să faci din dragoni tăi personaje pozitive, care ajuta eroii?

nisal inima dragonului mircea tara

MȚ: Nu aș spune că dragonii mei sunt neapărat niște personaje pozitive. I-aș caracteriza mai degrabă ca fiind drepți. Adică până la apariția dragonilor lilieci nimeni nu mai văzuse în Nlithia un dragon de patru secole, de când Marele Sal își dăduse viața să salveze Nisalul, sau Alcanis, cum era cunoscută cetatea pe atunci.

Iar pentru a înfățișa o ființă care să reprezinte justiția, în cea mai pură formă a ei, aveam nevoie de o creatură fioroasă, care putea fi înspăimântătoare, dar nu una care să fie incapabilă să deosebească nuanțele de bine și de rău. Aveam nevoie de o ființă care să aibă atât o prezență monumentală, cât și o inteligență pe măsură. Așa am ajuns la dragonii din Nlithia, care poartă magia în fiecare fibră a lor și sunt care pot trăi milenii, înțelegând mersul lucrurilor și apărând Dreptatea.

CP: Ce țară / loc te-a inspirat pentru a crea cultura Nisalului?

MȚ: Nu cred că există un loc real anume. Nisalul este mai mult un colaj de imagini și ilustrații văzute în realitate și pe Internet – să-i zicem un exercițiu de imaginație. Cum ar arăta o lume în care inclusiv aerul pe care îl respiri e îmbibat de magie?

CP: Care este mesajul cu care ai vrea să rămână cititorii tăi după ce întorc ultima pagină din romanul Inima Dragonului?

MȚ: Da, în lume există suferință și sacrificiu. Da, lucrurile pot să ia o întorsătură proastă într-o clipă. Da, poți să cauzezi durere și să îi rănești pe cei din jurul tău și poți fi la rândul tău rănit sau trădat, însă există și iertare, există și o a doua șansă și există bunătate.

CP: Ce public / cititori ai avut în minte când ai scris Inima Dragonului? Cui se adresează ea în special?

MȚ: În retrospectivă, am scris această carte pentru mine. Ca un reminder de aproape 400 de pagini că există lucruri în viața asta pentru care merită să te sacrifici.

CP: De ce am citi Inima Dragonului? Recomandă-ne cartea în 10 cuvinte.

inima dragonului mircea tara

MȚ: Binele învinge, dar nu întotdeauna victoria e dulce. Și… dragoni.

CP: Inima Dragonului este primul titlu din seria Baladele Nlithiei pe care o ai în pregătire la Crux Publishing. Ce urmează după aventurile din acest volum? Unde ai de gând să ne porți data viitoare?

MȚ: În Inima Dragonului ne plimbăm doar prin Nisal. Dar Cetatea Zăpezilor este doar un loc din zecile de orașe, cătune și sate care populează Nlithia, ca să nu mai vorbesc de o serie de insule aflate la Capătul Lumii. Vom descoperi câte ceva din prin sudul Nlithiei, facem o călătorie și prin Inharinar, locul de baștină al lui Lied, vom avea parte și de o luptă pe mare, probabil. Vom întâlni pentru prima dată față în față un arghelan și vom afla mai multe despre un anume vrăjitor ce apare secvențial în Inima Dragonului. În plus, ni se vor alătura o mână de personaje noi, care mai de care mai interesante, zic eu.

Nu uitați că veți putea și voi să îl luați la întrebări pe Mircea sâmbătă, 1 aprilie, când vom lansa oficial romanul Inima Dragonului. Ne vedem la Final Frontier!

Scrie un răspuns