Aveți un moment să vorbim despre epic fantasy?
În decembrie 6, 2021 | 0 Comentarii

Prietenul nostru Rareș Dinu este iubitor de literatură epic fantasy și fan înrăit al seriei Baladele Nlithiei de Mircea Țara. Așa că, în stilul lui caracteristic, ne oferă azi o scurtă prezentare a acestei sub-specii literare, neuitând să menționeze și lumea Nlithiei (împreună cu personajele ei). Așa că dacă și voi iubiți lumile fantastice ample, magia, ființele supranaturale, conflictele… epice și mesajele cu profund efect moralizator, epic fantasy-ul este pentru voi! Dar să vedem ce are Rareș de spus!

Epic fantasy sau călătoria spre lumi nemaivăzute

Pășiți cu grijă între rândurile ce urmează, căci ne pregătim să pătrundem într-o lume în care limitele posibilului și imposibilului devin necunoscute. O lume minunată, ar putea spune unii. Alții, temători de ceea ce nu pot înțelege pe deplin, ar spune că este o lume înfiorătoare. Putem însă să cădem cu toții de acord că este vorba de o lume fantastică. Astăzi, vă propun să explorăm, atât cât ne vom pricepe, tainele a ceea ce fanii numesc epic fantasy (uneori și high fantasy, depinde pe cine întrebi). Ce este mai exact această sub-specie literară? Cum a ajuns ea ceea ce este astăzi? Ei bine, să sperăm că până la finalul acestui articol vom fi găsit un răspuns cât de cât complet.

De unde a început totul?

Înainte să încercăm să căutăm definiții, cred că se cuvine să ne îndreptăm puțin atenția către trecut și să vedem cum a luat naștere acest tip de poveste și cum a ajuns la forma pe care o cunoaștem în zilele noastre. Evident că, dacă ar fi să ne uităm după toate legendele ce implică povești fantastice epice, am fi nevoiți să ne afundăm în istorii mai vechi chiar și decât Beowulf sau însuși Ghilgameș, până la originile civilizației umane. Din păcate, o misiune atât de ambițioasă riscă să se deruleze pe câteva (zeci de) pagini. Așa că, de data aceasta, vom porni dintr-un punct mai aproape de zilele noastre.

Mai exact, vom porni din secolul al șaptelea. Pe atunci apărea prin Țara Galilor un poem intitulat Y Gododdin, poem ce îl menționa și pe un anume rege Artur, care avea să cunoască o faimă mult mai mare abia prin secolul al doisprezecelea, când clericul Geoffrey din Monmouth l-a inclus în cartea sa, Historia Regum Britanniae. Despre identitatea reală a acestuia nu se știu prea multe. Umblă vorba doar că ar fi fost vreun lord celtic de prin secolul al cincilea. Adevărul însă cu siguranță nu are cum să fie mai interesant decât toate miturile ce s-au croit în jurul său. Îmbinând tradiția celtică și romantismul medieval, legendele arturiene sunt pline de aventuri și intrigi memorabile. Artur domnește peste Camelot, alături de frumoasa sa regină Guinevere, mânuind vestita sabie magică Excalibur și fiind ajutat de Cavalerii Mesei Rotunde și, nu în ultimul rând, de faimosul vrăjitor Merlin.

literatura epic fantasy mag si dragon

Forma modernă

Prea bine, dar Camelotul este totuși un trecut mitic al Marii Britanii de astăzi. Nu este chiar lumea aceea magică și separată de universul nostru rigid pe care o căutăm, nu? Stați fără grijă, căci sărind peste câteva sute de ani găsim și o asemenea lume.

În 1858, un scriitor scoțian pe nume George MacDonald (prezent cu o povestire fantastică și în volumul Metamorfoze) publica romanul Phantastes. Nu am ajuns încă la epic fantasy-ul de astăzi, însă vă promit că ne apropiem cu pași repezi. Considerată una dintre primele cărți fantastice destinate adulților, Phantastes spune povestea unui tânăr ce pătrunde într-o lume mistică. Acolo, eroul este supus unei serii de încercări și tentații, pentru a-și găsi Domnița de Marmură, o întruchipare a idealului său de frumusețe feminină.

Mulți ani mai târziu, un irlandez scria că lectura romanului lui MacDonald la vârsta de șaisprezece ani a fost ca un botez pentru imaginația sa. Irlandezul, cunoscut și ca C.S. Lewis, și-a folosit această imaginație pentru a da naștere uneia dintre cele mai de succes serii de cărți fantastice de pe glob, Cronicile din Narnia. Cu toate acestea, sper să nu supăr pe nimeni spunând că C.S. Lewis rămâne în istorie sub umbra literară a bunului său prieten și coleg de facultate, J.R.R. Tolkien. Da, așa este. A sosit în sfârşit vremea să vorbim despre adevăratul părinte al epic fantasy-ului modern.

Inspirat și el de Phantastes și de legendele arturiene, în 1937, J.R.R. Tolkien scria cartea Hobbit-ul, introducându-și cititorii în acest univers vast al Pământului de Mijloc, pe care avea să îl exploreze și în numeroase alte cărți. Cele mai notabile dintre acestea formează trilogia Stăpânul Inelelor, care de altfel a făcut istorie inclusiv în lumea cinematografiei, odată cu adaptarea lui Peter Jackson de la începutul anilor 2000.

Dar ce este epic fantasy mai exact?

De la Tolkien încoace, putem spune că epic fantasy-ul și-a desăvârșit în sfârșit forma. Așadar, acum că am trecut rapid și prin istoric, vă invit să ne aplecăm puțin asupra acestei forme ce a fost preluată, copiată sau adaptată de-a lungul a zeci de ani într-o sumedenie de romane, de povestiri, filme, seriale și chiar și jocuri de masă sau pe calculator. Să vedem ce o face să fie ceea ce este și de ce ne place atât de mult.

Ingredientele unei povești epic fantasy sunt, cel puțin la prima vedere, destul de simple. Așa cum prepararea oricărui tort începe cu blatul, așa și de această dată un rol aproape principal în rețetă îl ocupă locul în care este plasată povestea. Vorbim întotdeauna de un cadru magic, foarte bine conturat și care dispune de propriile sale legi. Trebuie spus și că, de cele mai multe ori, se remarcă o asemănare izbitoare între acesta și spațiul Europei medievale. Pe acest tărâm însă umanitatea nu mai deține monopolul asupra vieții inteligente. Aici coexistă tot soiul de creaturi mitice precum elfii, piticii, nimfele și nelipsiții dragoni. Aceste lumi au propriile lor societăți, culturi și secrete. Ba chiar și relații diplomatice, fie ele de pace sau de război.

De ce ne plac poveștile epic fantasy?

Și totuși ce ne atrage atât de mult la acest tip de text? Ce ne face să stăm ore în șir citind volum după volum din seria noastră preferată sau să așteptăm cu sufletul la gură următorul episod sau film din cele mai noi ecranizări ale genului? Ce-i drept, nu cred că ne putem opri asupra unui singur răspuns. Pentru unii dintre noi, poate fi dorința arzătoare de a cunoaște în detaliu noi civilizații, de a descoperi universul zugrăvit de autor, de a participa la aventuri alături de personaje memorabile. Iar alții poate că se bucură pur și simplu de evadarea pe care o găsesc în epic fantasy, ocazia perfectă să se desprindă de grijile și stresul vieții firești și să se scufunde în lumi stranii, pline de magie și provocări.

Există desigur și oamenii cuceriți de dimensiunile… imense pe care le pot avea poveștile de acest gen. Întâmplările au adesea mize foarte mari, diverse personaje sau facțiuni fiind implicate în conflicte extrem de complexe. Soarta unui întreg regat sau chiar a lumii poate sta în mâinile unui singur erou sau a unei singure bande de aventurieri, iar temele ce se desprind din poveste sunt numeroase și adesea filosofice. Pentru că, de multe ori, cel mai eficient mod de comenta realitatea este să te rupi complet de ea, transformând-o.

Fie că avem povești epice despre înfruntarea dintre bine și rău, despre superioritatea unei civilizații față de alta, despre prietenie sau sacrificiu, despre disparitate socială, prejudecăți sau curaj, epic fantasy-ul are aproape întotdeauna un mesaj profund și un rol moralizator. Ceea ce nu poate decât să ne încânte, căci toate lecțiile de viață pe care le primim vin prin intermediul unor creaturi minunate (sau înspăimântătoare) și ale unor aventuri care ne țin cu sufletul la gură.

Avem și epic fantasy autohton (și încă de cea mai bună calitate)

Dacă în urma acestor rânduri vi s-a făcut poftă să puneți mâna pe un roman de epic fantasy și să vă lăsați purtați pe meleaguri necunoscute, stați calmi, nu veți avea prea mult de căutat. Căci deja vă aflați pe site-ul Crux, nu-i așa? Bineînțeles că nu pot părea imparțial când vă recomand cărțile din seria Baladele Nlithiei a lui M.M. Țara. Dar, ca să mă credeți, nu pot decât să vă mărturisesc că unul dintre personajele seriei mi-a fost inspirația principală atunci când mi-am conturat personajul preferat de Dungeons & Dragons.

epic fantasy seria baladele nlithiei

Acestea fiind spuse, nu îmi rămâne decât să vă întreb: voi citiți epic fantasy? De ce o faceți? Și care vă sunt seriile cele mai dragi?

Poate te interesează noutățile!

Scrie un răspuns

  • []